Procedural coercive measures. The Contravention Code of the Republic of Moldova No. 218/2008
TITLE III. MEASURES OF PROCEDURAL COERCION
Articolul 432. Măsurile procesuale de constrângere
Agentul constatator este în drept să aplice, în limitele competenţei, următoarele măsuri procesuale de constrângere:
a) reţinerea;
b) aducerea silită;
c) înlăturarea de la conducerea vehiculului;
e) interzicerea exploatării vehiculului prin retragerea plăcii cu numărul de înmatriculare al acestuia;
f) suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier;
g) amenda judiciară;
h) punerea sub sechestru;
i) ridicarea și aducerea vehiculului la parcare.
(1) Reţinerea constă în limitarea de scurtă durată a libertăţii persoanei fizice şi poate fi aplicată în cazul:
a) contravenţiilor flagrante pentru care prezentul cod prevede sancţiunea arestului contravenţional;
b) imposibilităţii identificării persoanei în a cărei privinţă este pornit proces contravenţional dacă au fost epuizate toate măsurile de identificare;
c) executării hotărârii instanței de judecată privind expulzarea persoanei;
d) încălcării regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră sau a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat.
(2) Reţinerea se aplică de către:
a) poliţie;
b) Poliţia de Frontieră, în cauzele de încălcare a regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră sau a regimului punctelor de trecere a frontierei de stat;
c) Serviciul vamal, în cazul contravenţiilor ce ţin de competenţa lui;
d) Inspectoratul General pentru Migrație, în cazul contravenţiilor ce ţin de competenţa sa.
(3) Persoana reţinută va fi informată neîntârziat, într-o limbă pe care o înţelege, despre motivele reţinerii, faptul informării consemnându-se în procesul-verbal cu privire la reţinere.
(4) Persoanei reţinute i se comunică neîntârziat, contra semnătură, drepturile prevăzute la art. 384, faptul comunicării consemnându-se în procesul-verbal cu privire la reţinere.
(5) Persoanei reţinute i se acordă neîntârziat posibilitatea de a comunica la două persoane, la alegerea sa, despre reţinere. Faptul comunicării sau al refuzului de a comunica se consemnează, contra semnătură, în procesul-verbal cu privire la reţinere.
Articolul 434. Procesul-verbal cu privire la reţinere
(1) La reţinerea persoanei se încheie în cel mult 3 ore un proces-verbal cu privire la reţinere, în care se consemnează data şi locul încheierii, funcţia, numele şi prenumele persoanei care a încheiat procesul-verbal, date referitoare la persoana reţinută, data, ora, locul şi motivul reţinerii.
(2) Procesul-verbal cu privire la reţinere se semnează de persoana care l-a încheiat şi de persoana reţinută. Refuzul persoanei reţinute de a semna procesul-verbal se consemnează în el, cu adeverirea faptului de cel puţin doi martori.
Articolul 435. Durata reţinerii şi condiţiile privării de libertate
(1) Reţinerea nu poate depăşi 3 ore, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul articol.
(2) Reținerea poate fi aplicată pe un termen mai mare decât cel indicat la alin. (1), cu autorizația judecătorului de instrucție sau, în lipsa acesteia în cazuri excepționale, cu ulterioara autorizare, dar, în ambele cazuri, nu mai mult de 24 de ore:
a) până la examinarea cauzei contravenționale – persoanei suspectate de săvârșirea unei contravenții pentru care sancțiunea prevede arestul contravențional;
b) pentru a identifica persoana şi a clarifica circumstanțele contravenției – persoanelor care au încălcat regulile de ședere a cetățenilor străini şi apatrizilor în Republica Moldova, regimul frontierei de stat, regimul zonei de frontieră sau regimul punctelor de trecere a frontierei de stat;
c) dacă există unul din cazurile prevăzute la art. 166 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală nr. 122/2003 și persoana este suspectată de săvârșirea unei contravenții pentru care sancțiunea prevede arestul contravențional.
(5) Termenul reţinerii contravenţionale curge din momentul reţinerii.
(6) Persoanei reţinute i se asigură cel puţin condiţiile prevăzute în Codul de executare pentru persoanele supuse măsurii arestului preventiv.
Articolul 436. Eliberarea persoanei reţinute
(1) Persoana reţinută urmează să fie eliberată în cazul în care:
a) nu s-au confirmat motivele verosimile de a bănui că a săvârșit contravenţia;
b) a expirat termenul reţinerii;
c) lipsesc temeiurile de a fi privată în continuare de libertate.
(2) Persoana eliberată nu poate fi reţinută din nou pe aceleaşi temeiuri.
(3) La eliberare, persoanei reţinute i se înmânează copia de pe procesul-verbal în care se menţionează de cine şi în ce temei a fost reţinută, locul şi timpul reţinerii, temeiul şi timpul eliberării.
Articolul 437. Aducerea silită
(1) Aducerea silită constă în conducerea forţată în faţa instanţei de judecată a persoanei în cazul în care aceasta, fiind citată în modul stabilit de lege, nu s-a prezentat, fără a avea motive întemeiate, şi nu a informat instanța care a citat-o despre imposibilitatea prezentării sale, prezența acesteia fiind necesară.
(11) Poate fi supusă aducerii silite doar persoana participantă la proces, pentru care este obligatorie citarea instanței, şi care:
a) se eschivează de la primirea citației;
b) se ascunde de instanță.
(2) Aducerea silită se efectuează de către poliţie în temeiul unei încheieri judecătoreşti cu
aplicarea prevederilor art. 199 alin. (4)–(6) din Codul de procedură penală.
(3) Încheierea privind aducerea silită va cuprinde:
a) data şi locul emiterii;
b) numele, prenumele, funcția şi semnătura persoanei care dispune aducerea;
c) numele, prenumele şi domiciliul persoanei care trebuie să fie adusă;
d) data, ora şi locul în care persoana urmează să fie adusă;
e) motivul aducerii.
Articolul 438. Înlăturarea de la conducerea vehiculului
(1) Persoana care conduce vehicul este înlăturată de la conducere dacă:
a) există temeiuri suficiente de a presupune că concentrația de alcool în sânge sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat depășește limita de alcool admisibilă sau că persoana se află în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante și/sau de alte substanțe cu efecte similare;
b) asupra dreptului de a conduce vehicule pe numele său sunt aplicate restricții de conducere;
b1) nu are asupra sa documentul care confirmă dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul, cu excepția cazului în care dreptul de a conduce este înscris în Registrul de stat al conducătorilor de vehicule, iar persoana care conduce vehiculul deține asupra sa un act de identitate valabil pe numele său;
c) a expirat termenul de 180 de zile de plasare sub regim vamal de admitere temporară a vehiculului declarat prin acțiune pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;
d) are domiciliul în altă localitate decât localitățile din stânga Nistrului, municipiul Bender ori localitățile Gîsca, Chițcani, Zahorna, Merenești și Cremenciug din raionul Căușeni și conduce un vehicul cu plăcuță cu număr de înmatriculare neutru sau cu plăcuță cu număr de înmatriculare eliberate în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau municipiul Bender, cu excepția prevăzută la art. 53 alin. (22) din Legea privind siguranța traficului rutier.
(2) Persoana indicată la alin.(1) în situaţia de la lit. a) este obligată să accepte, la cererea agentului constatator, testarea alcoolscopică și/sau testarea antidrog, examenul medical, prelevarea de sânge şi de eliminări ale corpului pentru analiză.
(3) Testarea alcoolscopică, examenul medical, prelevarea de sânge şi de eliminări ale corpului pentru analiză se efectuează de un specialist abilitat cu asemenea atribuţii. Pentru prezentarea cu bună ştiinţă a unei concluzii false, specialistul răspunde în conformitate cu art. 312 din Codul penal.
(4) Modul de efectuare a testării alcoolscopice, a testării antidrog, a examenului medical pentru constatarea gradului de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe, se stabileşte de Guvern.
(1) Se interzice exploatarea vehiculului prin retragerea plăcilor cu numărul de înmatriculare în cazul constatării abaterilor de la condiţiile tehnice pentru admiterea în circulaţie a vehiculelor, prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) Plăcile cu numărul de înmatriculare se ridică în cazurile în care:
a) vehiculul este fabricat sau reutilat cu abateri de la standardele şi/sau normativele în vigoare;
b) vehiculul nu a trecut inspecţia tehnică periodică;
c) numărul de înmatriculare nu corespunde standardului stabilit;
d) vehiculul este echipat cu dispozitive luminoase şi/sau sonore speciale fără autorizarea respectivă;
e) parbrizul sau suprafeţele de geam ale portierelor din faţă sunt umbrite cu depăşirea normelor admisibile ori pe acestea sunt amplasate diferite obiecte care diminuează câmpul vizual al conducătorului.
(3) Faptul necorespunderii stării tehnice şi a utilajului vehiculului standardelor şi normativelor în vigoare se consemnează în procesul-verbal de inspectare tehnică a vehiculului, care se va întocmi în 3 exemplare: un exemplar rămâne la persoana care a decis ridicarea plăcilor, al doilea exemplar se transmite persoanei care a preluat spre păstrare plăcile, iar cel de-al treilea exemplar se înmânează conducătorului vehiculului.
(4) Plăcile cu numărul de înmatriculare se vor restitui proprietarului, posesorului sau reprezentantului acestora imediat după înlăturarea neajunsurilor sau defectelor tehnice care au servit drept temei pentru ridicarea acestora.
Articolul 439. Ridicarea şi aducerea vehiculului la parcare
(1) Dacă conducătorul unui vehicul este înlăturat de la conducere, un alt conducător care îl însoțește și care deține documente valabile pentru conducerea respectivei categorii de vehicule poate prelua conducerea vehiculului și continua deplasarea. În cazul în care acest lucru nu este posibil și vehiculul nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau reprezentantului acestora, vehiculul este evacuat la stația de parcare specială sau la subdiviziunea de poliție cea mai apropiată de locul constatării contravenției.
(2) Vehiculul poate fi adus la staţia de parcare specială sau pe teritoriul subdiviziunii de poliţie şi în cazul în care:
a) staţionarea lui poate genera un pericol iminent pentru interesul public;
b) acesta staționează într-un loc interzis și întrunește una din următoarele condiții:
– blochează alte vehicule și/sau accesul altor vehicule;
– este staționat pe o trecere de pietoni sau înainte de aceasta la o distanță mai mică de 5 m;
– este staționat pe trotuar sau pe gazon;
– blochează accesul la scări, rampe sau la planurile înclinate de bordură, destinate persoanelor cu dizabilități locomotorii și altor persoane cu mobilitate redusă;
– creează obstacole pentru activitatea autovehiculelor speciale, destinate pentru întreținerea și repararea drumurilor, pentru salubrizare și pentru serviciile de utilitate publică;
– este staționat pe o trecere la nivel cu calea ferată sau mai aproape de 50 m de aceasta;
– este staționat într-un tunel, pe un pod, pe un viaduct, pe o rampă ori sub acestea;
– este staționat într-o stație a vehiculelor de rută sau la o distanță mai mică de 25 m de aceasta;
– este staționat într-o intersecție sau la o distanță mai mică de 15 m de aceasta;
– este staționat cu nerespectarea cerințelor agentului de circulație, atunci când vehiculul creează obstacole în desfășurarea unor evenimente publice, pentru trecerea coloanelor oficiale sau atunci când acesta periclitează siguranța publică;
– blochează accesul pentru încărcarea vehiculelor electrice;
– este staționat într-un loc de staționare rezervat persoanelor cu dizabilități locomotorii;
c) este necesară identificarea proprietarului (posesorului) vehiculului utilizat sau destinat pentru săvârșirea contravenţiei;
d) a fost condus de o persoană care nu are dreptul de a conduce vehiculul introdus în țară în baza Legii nr. 248/2022 sau a Legii nr. 319/2025 .
(21) În cazul expirării termenului de aflare pe teritoriul vamal a vehiculului auto declarat prin acţiune, acesta este adus către cel mai apropiat birou vamal.
(3) Faptul aducerii vehiculului la staţia de parcare specială sau pe teritoriul subdiviziunii de poliţie se consemnează într-un proces-verbal, în care se indică:
a) tipul, modelul vehiculului, numărul de înmatriculare, numerele de identificare ale agregatelor marcate, defectele şi deteriorările lui vizibile;
b) numele, prenumele, funcţia şi semnătura persoanei care a decis aducerea vehiculului la parcare şi care a organizat aducerea;
c) temeiul de fapt şi temeiul juridic care au determinat aducerea vehiculului;
d) denumirea (numele), sediul (domiciliul), numărul de telefon al persoanei care a organizat (a efectuat) aducerea vehiculului la parcare;
e) adresa parcării;
f) data şi ora încheierii procesului-verbal;
g) numele, prenumele, funcţia şi semnătura persoanei care a luat în primire vehiculul la parcare.
(4) Procesul-verbal se încheie în 4 exemplare: un exemplar rămâne la persoana care a decis aducerea vehiculului la parcare, al doilea exemplar se remite persoanei care a organizat aducerea, al treilea exemplar se înmânează persoanei care a luat în primire vehiculul la parcare, iar cel de-al patrulea exemplar se înmânează proprietarului sau posesorului de vehicul ori i se expediază recomandat la domiciliu. Despre aducerea vehiculului la parcare, agentul constatator informează neîntârziat serviciul de gardă al poliţiei.
(5) Vehiculul parcat se restituie proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor legal imediat după înlăturarea temeiurilor pentru aducerea la parcare prevăzute la alin.(1) şi (2). Cheltuielile de aducere şi de staţionare a vehiculului la parcare sunt suportate de contravenient.
(51) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. d), vehiculul se restituie beneficiarului scutirii de plata drepturilor de import după prezentarea dovezii de achitare a drepturilor de import în vigoare la momentul acordării scutirii.
(6) Pentru deteriorările cauzate vehiculului în timpul aducerii la parcare sau în timpul staţionării lui la parcare răspunde corespunzător agentul constatator, persoanele care au organizat (efectuat) aducerea vehiculului la parcare sau care au asigurat păstrarea vehiculului la parcare, în funcție de subiectul care se face vinovat de survenirea deteriorării.
(8) Conducătorul, proprietarul sau posesorul vehiculului nu suportă cheltuielile indicate la alin.(5) dacă lipsesc elementele constitutive ale contravenţiei. În acest caz cheltuielile sunt suportate de stat.
(9) Modul de ridicare, transportare, depozitare şi eliberare a vehiculelor se stabilesc de către Guvern.
(10) În caz de stabilire a sancţiunii contravenţionale prevăzute la art. 287 alin. (8) şi (9), cheltuielile de scoatere a vehiculului auto, a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori de pe teritoriul Republicii Moldova le suportă contravenientul.
Articolul 4391. Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier
(1) Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier constă în interzicerea temporară persoanei fizice și/sau persoanei juridice de a utiliza un anumit vehicul rutier prin reținerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare. Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier este aplicată în cazul în care vehiculul a fost folosit la săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 197 alin. (3), (5), (11)–(14), (18), art. 2001 alin.(2) și (3), art. 2071, art. 224 alin. (6), (11) și (12), art. 2633 alin.(1)–(3), (6), (7), (9) și (10).
(2) Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier se aplică până la momentul achitării sancțiunii pentru contravențiile prevăzute la art. 197 alin. (11)–(14), (18), art. 2071, art. 2632 alin. (2), (7) și (11).
(3) Suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier se aplică pe termen de 3 luni pentru contravențiile prevăzute la art. 197 alin. (3) și (5), art. 2001 alin. (2) și (3), art. 224 alin. (6), (11) și (12), art. 2633 alin. (1), (3), (6), (9) și (10).
(4) Acțiunile prevăzute la art. 197 alin. (3), art. 2633 alin. (1), (3), (6) și (8) săvârșite repetat în cursul aceluiași an calendaristic atrag după sine suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului rutier pe un termen de 6 luni.
(5) Măsura de suspendare a dreptului de utilizare a vehiculului rutier încetează și plăcuțele cu numărul de înmatriculare împreună cu certificatul de înmatriculare se restituie în cel mult 3 zile, la cererea contravenientului, cu condiția prezentării dovezii de achitare a amenzii, iar în cazul contravențiilor prevăzute la art. 197 alin. (3), art. 2633 alin.(1), (3) și (6) – după expirarea termenului de 3–6 luni.
Articolul 4392. Amenda judiciară
Amenda judiciară este o sancțiune bănească care se aplică de către instanța de judecată persoanei care a comis o abatere în cursul procesului contravențional, conform art. 201 din Codul de procedură penală aplicat corespunzător.
Articolul 4393. Punerea sub sechestru
(1) Punerea sub sechestru este o măsură procesuală de constrângere care poate fi aplicată de către judecătorul de instrucție sau de către instanța de judecată, la solicitarea agentului constatator a organului abilitat cu dreptul de examinare şi/sau soluţionare a contravenţiei respective sau a procurorului, pentru a asigura eventuala confiscare specială, precum şi pentru a garanta executarea sancțiunii amenzii, conform art. 203–210 din Codul de procedură penală aplicate corespunzător.
(2) Punerea sub sechestru a bunurilor pentru a asigura eventuala confiscare specială şi pentru a garanta executarea sancțiunii amenzii poate fi aplicată asupra bunurilor persoanei în privința căreia s-a pornit proces contravențional. Punerea sub sechestru, pentru a asigura eventuala confiscare specială, poate fi aplicată şi asupra bunurilor altor persoane care le-au acceptat, știind despre dobândirea ilegală a acestora.
(3) Dacă bunurile ce urmează a fi sechestrate pentru repararea prejudiciului cauzat sau pentru a garanta executarea pedepsei amenzii sunt folosite sau constituie parte a procesului tehnologic de producţie şi sechestrarea lor ar determina în mod inevitabil stoparea activităţii economice, se iau măsuri asigurătorii pentru sechestrarea contravalorii acestora.
