Principalul organism de reglementare antitrust din Uniunea Europeană este Comisia Europeană, în special organismul său specializat, Direcția Generală Concurență, (DG Concurență).
Principalele funcții ale autorității de reglementare
- Controlul concentrărilor economice: Revizuirea tranzacțiilor majore și a achizițiilor de companii pentru a se asigura că acestea nu creează monopoluri.
- Controlul anti-cartel: Prevenirea fixării prețurilor și a acordurilor anticoncurențiale între întreprinderi.
- Abuzul de poziție dominantă: Pedepsirea jucătorilor mari (de exemplu, giganții tehnologici) pentru restricționarea concurență.
- Monitorizarea ajutoarelor de stat: Evaluarea legalității sprijinului financiar pe care statele membre îl acordă companiilor naționale.
La nivelul fiecărui stat membru al UE, autoritățile naționale de concurență operează, cooperând cu Comisia Europeană prin intermediul Rețelei Europene de Concurență (REC).
SINTEZĂ PRIVIND: Comunicare privind cooperarea în cadrul rețelei autorităților de concurență
CARE ESTE ROLUL ACESTEI COMUNICĂRI?
- Acesta prezintă în detaliu modul în care Rețeaua europeană în domeniul concurenței (REC) creată prin Regulamentul (CE) nr. 1/2003 funcționează în practică pentru a asigura o diviziune eficientă a muncii și o aplicare eficientă și constantă a normelor de concurență ale UE. Aceasta se aplică de la .
- Rețeaua este formată din Comisia Europeană și autoritățile naționale de concurență care colaborează în cazurile care implică articolele 101 și 102 (anterior articolele 81 și 82) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
- Articolul 101 interzice înțelegerile și comportamentul care împiedică, restricționează sau denaturează concurența. Articolul 102 exclude abuzurile din partea companiilor cu o poziție dominantă.
ASPECTE-CHEIE
Regulamentul instituie un sistem de competențe paralele în care toate autoritățile de concurență au competența de a aplica articolele 101 și 102. Cauzele sunt gestionate de autoritatea care a primit o plângere sau a început o procedură ex officio [1]. Problema reatribuirii unei cauze ar fi avută în vedere doar la începutul unei proceduri în cazul în care autoritatea respectivă consideră că nu este bine plasată pentru a acționa sau în cazul în care alte autorități se consideră, de asemenea, bine plasate pentru a acționa. O autoritate poate fi considerată bine plasată pentru a instrumenta o cauză atunci când îndeplinește cumulativ următoarele trei condiții:
- presupusul comportament ilegal se pune în aplicare sau își are originea în raza sa de acțiune;
- poate pune capăt practicii;
- poate aduna, eventual cu sprijinul altor autorități, probele necesare pentru a demonstra încălcarea.
Prin urmare, următoarele autorități sunt deosebit de bine plasate pentru a instrumenta o cauză:
- o autoritate națională unică atunci când următoarele condiții confirmă existența unei legături importante între încălcare și teritoriul acesteia;
- două sau trei autorități naționale care cooperează și lucrează în paralel atunci când comportamentul investigat are efecte substanțiale asupra concurenței pe teritoriile lor respective;
- Comisia atunci când cauza afectează concurența în mai mult de trei țări ale UE sau este legat de alte norme ale UE sub responsabilitatea Comisiei sau dacă interesul UE impune adoptarea unei decizii a Comisiei de a dezvolta politica de concurență a UE atunci când apare o nouă problemă de concurență sau pentru a asigura executare eficientă.
Cooperarea privind alocarea și asistența cauzei în cadrul rețelei implică:
- alocarea rapidă și eficientă a cauzelor;
- schimbul de informații la începutul procedurii pentru toate cauzele pendinte înaintea diferitelor autorități de concurență pentru a stabili care este cel mai bine plasată pentru gestionarea anchetei;
- reatribuirea unei cauze, în mod normal, în termen de două luni, dacă este necesar.
O autoritate națională poate:
- suspenda sau închide procedurile sale, deși nu are nicio obligație, și poate decide să facă acest lucru atunci când o altă autoritate se ocupă sau s-a ocupat de cauza respectivă;
- solicita asistență unei alte autorități naționale în colectarea informațiilor sau a constatării faptelor;
- efectua o inspecție pentru Comisie dacă i se solicită.
Toate autoritățile de concurență pot schimba și utiliza informațiile confidențiale pe care le-au colectat, aplicând următoarele garanții pentru companii și persoane fizice:
- respectarea secretului profesional, cu excepția cazului în care divulgarea este necesară pentru a dovedi un comportament anticoncurențial;
- utilizarea informațiilor schimbate doar pentru cazuri de concurență;
- respectarea dreptului la apărare a persoanelor, în special atunci când pot fi aplicate sancțiuni.
Reclamanții care ridică o pretinsă încălcare în cadrul Comisiei au dreptul, dacă plângerea lor este respinsă, de a cunoaște motivul.
Companiile care doresc un tratament favorabil în cazurile de înțelegeri în cadrul unui program național de clemență [2]:
- ar trebui să depună cererea de clemență tuturor autorităților de concurență implicate în cauză;
- trebuie să dea și să nu își retragă mai târziu consimțământul înainte ca orice informații pe care le-au furnizat sau la obținerea cărora au ajutat în mod voluntar să fie date unui alt membru al rețelei, cu excepția cazului în care autoritatea care primește informațiile:
- a primit și o cerere de clemență din partea companiei;
- prevede un angajament scris de a nu utiliza informațiile pentru a impune sancțiuni solicitantului de clemență, oricărei alte persoane juridice sau fizice sau a angajaților actuali și foști care fac obiectul măsurilor de tratament favorabile.
Aplicarea omogenă a regulilor UE în materie de concurență:
- solicită autorităților naționale:
- să nu se abată de la deciziile pe care Comisia le-a luat deja în impunerea propriilor decizii cu privire la acorduri, decizii și practici;
- să trimită Comisiei un rezumat al cauzei în termen de 30 de zile înainte de adoptarea unei decizii privind comportamentul anticoncurențial;
- permite autorităților naționale să ia o decizie după cele 30 de zile, cu condiția ca Comisia să nu fi început procedura, deși poate face observații scrise cu privire la această cauză;
- oferă autorităților naționale posibilitatea de a informa Comisia și rețeaua despre orice alte cauze care implică legislația UE în domeniul concurenței.
Comisia poate începe propriile proceduri ale articolelor 101 și 102, fie pentru că este prima autoritate de concurență care a făcut acest lucru, fie (dacă după alocarea inițială a cauzei și explicând de ce autorităților naționale), deoarece:
- membrii rețelei au în vedere decizii contradictorii cu privire la caz sau o hotărâre care nu este în conformitate cu jurisprudența UE, nu se opun sau întocmesc în mod nejustificat procedurile;
- este necesară adoptarea unei decizii a Comisiei pentru a dezvolta politica de concurență a UE.
Autoritățile naționale, odată ce Comisia a deschis procedura, nu pot acționa în temeiul aceleiași baze juridice împotriva aceluiași (acelorași) acord (acorduri) sau aceleiași (acelorași) practici (practici) a(le) aceleiași (acelorași) întreprinderi pe aceeași piață geografică relevantă.
Comunicarea:
- este revizuită periodic de către autoritățile naționale și de către Comisie;
- înlocuiește comunicarea Comisiei privind cooperarea dintre Comisie și autoritățile naționale de concurență în instrumentarea cauzelor care intră sub incidența articolelor 81 și 82 (acum articolele 101 și 102 TFUE) din Tratatul publicat în 1997.
DE CÂND SE APLICĂ COMUNICAREA?
Aceasta se aplică de la .
CONTEXT
- În 2019, UE a adoptat Directiva (UE) 2019/1 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență pentru o aplicare eficace a legii.
- Pentru informații suplimentare, consultați: Rețeaua europeană în domeniul concurenței (Comisia Europeană).
TERMENI-CHEIE
- Procedura ex officio: în virtutea oficiului deținut sau a poziției deținute; „în funcție de dreptul de serviciu” în domeniul ajutoarelor de stat, este utilizată pentru a face referire la investigațiile derulate din proprie inițiativă, atunci când DG Concurență a Comisiei ia inițiativa de a examina și/sau de a decide să lanseze o investigație a unui presupus ajutor ilegal.
- Programul de clemență: un program care oferă companiilor implicate într-o înțelegere posibilitatea de a prezenta și de a aduce dovezi autorităților de concurență în schimbul imunității totale sau a clemenței.
DOCUMENTE CONEXE
Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne (JO L 11, , pp. 3-33)
Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene - Partea a treia - Politicile și acțiunile interne ale Uniunii - Titlul VII - Norme comune privind concurența, impozitarea și armonizarea legislativă - Capitolul 1 - Regulile de concurență - Secțiunea 1 - Reguli aplicabile întreprinderilor - Articolul 101 (ex-articolul 81 TCE) (JO C 202, , pp. 88-89)
Versiune consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene - Partea a treia - Politicile și acțiunile interne ale Uniunii - Titlul VII - Norme comune privind concurența, impozitarea și armonizarea legislativă - Capitolul 1 - Regulile de concurență - Secțiunea 1 - Reguli aplicabile întreprinderilor - Articolul 102 (ex-articolul 82 TCE) (JO C 202, , pp. 89)
Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, , pp. 1-25)
Modificările succesive aduse Regulamentului (CE) nr. 1/2003 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.
Privind concurența în Moldova
Legea nr. 183/2012 stabileşte cadrul juridic al protecţiei concurenţei, inclusiv al prevenirii şi al contracarării practicilor anticoncurenţiale şi a concurenţei neloiale, al realizării concentrărilor economice pe piaţă, stabileşte cadrul juridic privind activitatea şi competenţa Consiliului Concurenţei şi responsabilitatea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei.
