Sinteză: Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (4AMLD)
CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?
- Directiva (UE) 2015/849 (a patra directivă privind combaterea spălării banilor – a patra DCSB) vizează combaterea spălării banilor [1] și a finanțării terorismului [2] prin împiedicarea utilizării abuzive a pieței financiare în aceste scopuri.
- Directiva înlocuiește actul legislativ anterior, Directiva 2005/60/CE (a treia directivă privind combaterea spălării banilor – a treia directivă CSB), care a intrat în vigoare în 2007.
- Obiectivul său este de a elimina eventualele ambiguități din directiva anterioară și din actele legislative asociate acesteia și de a spori coerența normelor privind combaterea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene (UE).
- Directiva ia în considerare și recomandările din 2012 ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională, care au fost revizuite în 2023.
- Pentru a reflecta aceste recomandări actualizate, Regulamentul de modificare (UE) 2023/1113 introduce categorii suplimentare de furnizori de servicii de active virtuale care nu erau reglementate anterior de directivă, care sunt definite în Regulamentul (UE) 2023/1114, regulamentul privind piețele de criptoactive. Regulamentul de modificare (UE) 2023/1113 stabilește, de asemenea, norme pentru a se asigura că furnizorii [3] de servicii de criptoactive [4] sunt în măsură să atenueze în mod corespunzător riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la care sunt expuși.
ASPECTE-CHEIE
Directiva se aplică:
- instituțiilor de credit;
- instituțiilor financiare;
- întreprinderilor și profesiilor nefinanciare desemnate, cum ar fi:
- auditorilor;
- contabililor externi;
- consultanților fiscali;
- notarilor și avocaților, în anumite circumstanțe;
- agenților imobiliari, atunci când acționează ca intermediari în închirierea de bunuri imobile pentru care chiria lunară depășește 10 000 EUR;
- comercianților cu bunuri (de exemplu, metale și pietre prețioase, în cazul în care se efectuează în numerar plăți în valoare de 10 000 EUR sau mai mult);
- comercianților de opere de artă, atunci când valoarea unei tranzacții este de 10 000 EUR sau mai mult;
- furnizorilor de servicii de jocuri de noroc.
