Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova reglementează relațiile procedurale civile în administrarea justiției de către instanțele judecătorești comun atunci când soluționează cazuri de acțiune în justiție.
Procedura de judecare a cauzelor civile în instanţele judecătoreşti de drept comun este stabilită de Constituţia Republicii Moldova, de hotărîrile şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului, de hotărîrile Curţii Constituţionale, de prezentul cod şi de alte legi organice. Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă dispoziţiilor fundamentale ale Constituţiei Republicii Moldova şi prezentului cod.
Legislația privind procedura civilă stabilește procedura de examinare a cazurilor de acțiune în justiție care decurg din raporturi juridice civile, de familie, de muncă, locative, funciare, de mediu și alte tipuri de raporturi, cazuri de proceduri speciale, proceduri sumare (simplificate) și proceduri de executare silită.
Consultați informații generale despre Sistemul judiciar al Republicii Moldova și Curtea Supremă de Justiție.
Principalele prevederi ale Codului de procedură civilă:
- Obiectul reglementării: Codul stabilește procedura de examinare a cauzelor civile care decurg din relații juridice civile, de familie, de muncă, de locuințe, funciare, de mediu și alte tipuri de relații.
- Etapele procedurale: Codul reglementează diferitele etape ale procedurii civile, inclusiv inițierea unei cauze, pregătirea pentru proces, procesul în sine, hotărîrea judecătorească, precum și procedurile în instanțele de apel și de recurs (recursul împotriva încheierilor judecătoreşti si recursul împotriva actelor de dispoziţie ale Curţilor de Apel) şi în cadrul revizuirii.
- Tipuri de proceduri: Codul stabilește proceduri pentru examinarea cererilor, proceduri speciale și proceduri sumare (simplificate) proceduri.
- Aplicare: Regulile Codului se aplică examinării cauzelor și executării hotărârilor judecătorești, precum și deciziilor altor organe.
Codul este alcătuit din cinci titluri:
- Titlul I. Dispoziții generale (art. 1-165)
Articolul 14. Actele judecătoreşti de dispoziţie
(1) La judecarea cauzelor civile în primă instanţă, actele judiciare se emit în formă de hotărâre, încheiere şi ordonanţă.
(2) În formă de hotărâre se emite dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul cauzei.
(3) În formă de încheiere se emite dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează fondul cauzei.
(4) Ordonanţa judecătorească se emite la examinarea în primă instanţă a cauzelor specificate la art. 345 ("Procedura în ordonanţă (Simplificată)").
(5) Dispoziţia judecătorească prin care se soluţionează fondul apelului şi recursului se emite în formă de decizie, iar la soluţionarea problemelor prin care nu se rezolvă fondul apelului şi recursului, dispoziţia se emite în formă de încheiere.
- Titlul II. Procedura înaintea primei instanţe (art. 166-365)
Procedura contencioasă (Etape Obligatorii): (art. 166-276)
- Acţiunea civilă (art. 166-173)
- Asigurarea acţiunii (art. 174-182)
- Pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare (art. 183-191)
- Dezbaterile judiciare (art. 192-236)
- Hotărîrea judecătorească (art. 238-258)
- Articolul 241. Cuprinsul hotărîrii
(1) Instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în numele legii.
(2) Hotîrirea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile prevăzute la art. 236 alin. (5), hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea descriptivă, motivare şi dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se evidenţiază separat în textul acesteia.
(3) În partea introductivă se indică locul şi data adoptării, denumirea instanţei care o pronunţă, numele membrilor completului de judecată, al grefierului, al părţilor şi al celorlalţi participanţi la proces, al reprezentanţilor, obiectul litigiului şi pretenţia înaintată judecăţii, menţiunea despre caracterul public sau închis al şedinţei.
(4) În partea descriptivă se indică succint pretenţiile reclamantului, obiecţiile pîrîtului şi explicaţiile celorlalţi participanţi la proces.
(5) În motivare se indică: circumstanţele cauzei, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.
(6) Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărîrii.
- Articolul 254. Hotărîrile judecătoreşti definitive şi irevocabile
(1) Rămîn definitive hotărîrile judecătoreşti emise în primă instanţă, supuse apelului, după examinarea cauzei în apel.
- Articolul 255. Executarea hotărârii
Hotărârea judecătorească se execută benevol, în modul stabilit de lege, în termen de cel mult 15 zile după ce rămâne definitivă, cu excepția hotărârilor judecătorești prevăzute la art. 256. După expirarea termenului prevăzut de prezentul articol sau a termenului stabilit în conformitate cu prevederile art. 256 alin. (11), creditorul poate solicita executarea silită în condițiile Codului de executare.
- Încheierea judecătorească (art. 269-272)
- Articolul 269. Pronunţarea încheierii
(1) Dispoziţiile primei instanţe sau ale judecătorului prin care cauza nu se soluţionează în fond se emit în formă de încheiere. Aceasta se emite în camera de deliberare în condiţiile art.48.
- Procesele-verbale (art. 273-276)
- Titlul III. Căile de atac al hotărîrilor judecătoreşti (art. 357-453)
- Procedura de apel (art. 357-396) şi Revizuire
- Procedura de recurs
-- Secţiunea 1. Recursul împotriva încheierilor judecătoreşti (art. 423-428) şi Revizuire
-- Secţiunea 2. Recursul împotriva actelor de dispoziţie ale Curţilor de Apel (art. 429-445) şi Revizuire
- Revizuirea hotărîrilor (art. 446-453) şi Sumar
- Titlul IV. Procedura în procesele cu element de extraneitate (art. 454-476)
Garantează cetățenilor și organizațiilor străine drepturi și obligații procedurale egale cu cele ale rezidenților Republicii Moldova.
- Titlul V. Procedura în cauzele de contestare a hotărîrilor arbitrale şi de eliberare a titlurilor de executare silită a hotărîrilor arbitrale, de confirmare a tranzacţiei (art. 477-490)
Principii de bază ale procedurii civile:
- Articolul 19. Înfăptuirea justiţiei numai în instanţă judecătorească
- Articolul 20. Independenţa judecătorilor şi supunerea lor numai legii
- Articolul 21. Judecarea unipersonală şi colegială a cauzelor
- Articolul 22. Egalitatea în faţa legii şi a justiţiei
- Articolul 23. Caracterul public al dezbaterilor judiciare
- Articolul 24. Limba de procedură şi dreptul la interpret
- Articolul 25. Principiul nemijlocirii şi oralităţii în dezbaterile judiciare
- Articolul 26. Contradictorialitatea şi egalitatea părţilor în drepturile procedural
- Articolul 27. Disponibilitatea în drepturi a participanţilor la process
Aplicabilitate
- Cazuri de revendicare: Reglementează cauzele care decurg din raporturi civile, familiale, de muncă, locative, funciare și alte raporturi juridice.
- Proceduri speciale: Acoperă categorii specifice de cauze care nu au legătură cu litigiile, inclusiv Proceduri speciale: Acoperă categorii specifice de cauze care nu au legătură cu litigiile, inclusiv constatarea faptelor care au valoare juridică, încuviinţarea adopţiei, înapoierea copilului în statul reședinței sale obișnuite sau exercitarea dreptului de vizitare a copilului, declararea capacităţii depline de exerciţiu minorului (emanciparea), declararea persoanei dispărută fără veste sau decedată, măsurile de ocrotire contractuale și judiciare, încuviinţarea spitalizării forţate şi tratamentului forţat etc. Pentru o înțelegere detaliată a caracteristicilor specifice ale procedurilor speciale, se recomandă citirea articolelor 279 și 280 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.
- Procedura în ordonanţă (Procedura simplificată): O procedură simplificată este un proces simplificat de examinare a creanțelor unui creditor fără un proces complet, cu posibilitatea obținerii rapide a unui titlu executoriu. Articolele 344–354 tratează hotărârea judecătorească, motivele emiterii acesteia, cerințele pentru care este emisă și procedura de emitere a unei hotărâri judecătorești către un creditor.
Apel
Apelul în temeiul Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, constituie principala cale ordinară de atac prin intermediul căreia participanții la proces pot solicita verificarea legalității și temeiniciei unei hotărâri pronunțate de instanța de fond. Această instituție procesuală oferă părții care se consideră lezată prin hotărârea primei instanțe posibilitatea de a obține reexaminarea cauzei de către instanța ierarhic superioară.
O caracteristică importantă a unui apel este unul dintre avizele oficiale, care poate implica trimiterea cauzei spre un nou proces la instanța de apel. În cadrul acestei proceduri, instanța competentă analizează atât aspectele de fapt, cât și cele de drept ale litigiului, în limitele motivelor invocate de apelant și ale obiectului cererii de apel. Astfel, instanța de apel are competența de a verifica modul în care au fost stabilite circumstanțele cauzei, precum și corecta aplicare și interpretare a normelor juridice incidente.
În principiu, pot fi atacate cu apel Hotărârile pronunțate de prima instanță, precum și anumite încheieri judecătorești prevăzute de lege. Exercitarea apelului este condiționată de respectarea termenului procedural stabilit de legislație, care, potrivit art. 362 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, este de 30 de zile de la data comunicării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Spre deosebire de recurs, apelul permite, în anumite condiții prevăzute de lege, prezentarea unor probe noi și formularea unor argumente juridice suplimentare, fapt ce conferă instanței de apel posibilitatea de a efectua o examinare amplă și completă a litigiului. Totodată, declararea apelului produce, de regulă, efect suspensiv de executare, ceea ce înseamnă că executarea hotărârii contestate este suspendată până la pronunțarea unei soluții definitive de către instanța de apel, cu excepțiile expres prevăzute de lege.
Recurs
Recursul în temeiul Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, reprezintă o cale extraordinară de atac destinată verificării legalității hotărârilor judecătorești definitive sau executorii, având o finalitate distinctă de cea a apelului. Dacă prin apel se urmărește reexaminarea cauzei atât sub aspectul situației de fapt, cât și al aplicării dreptului, prin recurs se realizează exclusiv un control de legalitate asupra hotărârii contestate.
În cadrul procedurii de recurs, instanța competentă examinează dacă instanțele inferioare au interpretat și aplicat corect normele de drept material și procesual. Spre deosebire de apel, instanța de recurs nu procedează la reaprecierea probelor administrate și nici la stabilirea unei noi situații de fapt, activitatea sa fiind limitată la verificarea conformității hotărârii atacate cu prevederile legale incidente.
Motivele care pot fundamenta declararea recursului sunt expres și limitativ prevăzute de legislația procesual-civilă. Potrivit art. 432 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, acestea vizează, printre altele, încălcarea normelor privind competența instanțelor, nesocotirea unor reguli procedurale esențiale, interpretarea sau aplicarea eronată a legii, precum și lipsa ori insuficiența motivării actului judecătoresc.
Exercitarea recursului este supusă respectării termenului procedural stabilit de lege, care, de regulă, este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale a Curții de Apel, dacă legea nu prevede altfel. Iar în cazul Încheierilor în primă Instanță termenul de declarare a recursului este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunţate de curţile de apel în calitatea lor de instanţe de apel, cât şi hotărârile pronunţate de curţile de apel. Îar în cazul încheierilor în primă instanță competența de examinare a recursului îi revine Curții de Apel.
Un alt element distinctiv al recursului îl constituie lipsa efectului suspensiv de executare. Astfel, simpla declarare a recursului nu împiedică executarea hotărârii atacate, aceasta putând fi pusă în executare până la soluționarea căii de atac. Suspendarea executării poate interveni doar în cazurile prevăzute expres de lege sau în baza unei cereri admise de instanța competentă.
Dacă aveți nevoie de o analiză aprofundată a inteligenței artificiale, vă rugăm să stabiliți în prealabil pentru dvs.:
- Ce tip de litigiu te interesează: civil, comercial, familial, de muncă?
- Ești în faza de inițiere a procesului sau dorești să contestă o decizie?
- Ai nevoie de explicații privind calculul taxei de stat sau termenele de prescripție?
Сadrul normativ principal al Republicii Moldova
-
Codul de Procedură Civilă al Republicii Moldova* Nr. 225/2003
-
Legea privind taxele de stat ale Republicii Moldova
Legea Republicii Moldova nr. 213/2023 reglementează colectarea taxelor de stat si taxelor de timbru pentru o listă specificată de acțiuni cu semnificație juridică și eliberarea documentelor de către organele statului, inclusiv cererile la instanță (cererile de chemare în judecată, cererile de apel, cererile de recurs), cererile de contestare a actelor și acțiunilor executorului judecătoresc, eliberarea copiilor (duplicatelor) de către instanță a documentelor, examinarea cererilor de cetățenie a Republicii Moldova, eliberarea permiselor de ședere temporară sau permanentă, eliberarea/restituirea documentelor de stare civilă (pașapoarte, certificate de naștere, certificate de căsătorie, etc.), înregistrarea de stat la locul de reședință și/sau ședere temporară, executarea actelor notariale etc.
Asistență juridică garantată de stat
În Moldova, Asistența juridică garantată de stat este reglementată de Legea nr. 198/2007 și include două tipuri principale: primară și calificată. Este oferit cetățenilor moldoveni, străinilor și apatrizilor care nu au suficiente fonduri pentru a plăti serviciile. Acesta acoperă consultații, redactarea documentelor și reprezentarea în instanță (penală și civilă).
Sistemul este gestionat de Consiliul Național de Asistență Juridică, iar furnizarea este supravegheată de birourile teritoriale (Chișinău, Bălți, Cahul), care verifică eligibilitatea solicitantului.
Tipuri de asistență juridică
- Primară: Informații despre sistemul juridic, drepturi și responsabilități, consultanță, asistență în redactarea documentelor (nu sunt incluse la calificate).
- Calificată: Consultanță, redactarea documentelor, reprezentare/apărare în proceduri penale, civile și administrative (inclusiv cazuri de infracțiuni), reprezentare în fața agențiilor guvernamentale.
Cine este eligibil?
- Cetățenii moldoveni, străinii și apatrizii care nu își permit servicii juridice.
- În cauzele penale, apărarea de către un avocat (numit de stat) este obligatorie din momentul arestării.
Legături utile - Сăutare AI