Incluziunea financiară este capacitatea cetățenilor și a întreprinderilor de a utiliza un set de bază de servicii financiare.
Incluziunea financiară (sau accesibilitatea financiară) reprezintă accesibilitatea și egalitatea de șanse la serviciile financiare.
Serviciile financiare de bază includ produse bancare, de credit și de asigurări, precum și servicii de plată.
Aspecte cheie ale incluziunii financiare:
- Acces și utilizare: Trecerea dincolo de simpla deținere a unui cont la utilizarea activă a unei game complete de servicii.
- Inovație digitală: Tehnologia (mobile banking, fintech) este principalul factor determinant pentru extinderea accesului în regiunile în curs de dezvoltare.
- Servicii financiare de bază: produse bancare, de credit și de asigurări, precum și servicii de plată.
- Focus țintit: Abordarea disparităților de gen, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și capacitarea populațiilor rurale sau cu venituri mici.
- Sustenabilitate și protecție: Asigurarea sustenabilității serviciilor, cu o protecție solidă a consumatorilor împotriva supraîndatorării și a fraudei.
Beneficiile incluziunii financiare:
- Creștere economică: O participare financiară sporită duce la investiții și creștere mai mari.
- Reducerea sărăciei: Permite gospodăriilor să gestioneze riscurile, să construiască active și consum uniform.
- Abilitare: Facilitează emanciparea economică a femeilor și oportunitățile antreprenoriale.
- Reziliență: Ajută oamenii să facă față șocurilor economice.
Elaborarea Strategiei Naționale decurge din angajamentul Republicii Moldova de a promova dezvoltarea economică durabilă prin creșterea incluziunii financiare cu sprijinul partenerilor internaționali de dezvoltare.
NSF 2030 își propune să identifice și să planifice acțiuni întreprinse de instituțiile participante pentru a îmbunătăți incluziunea financiară prin abordarea oportunităților identificate în ceea ce privește accesul, utilizarea și calitatea serviciilor financiare pentru persoane fizice, gospodării din diverse straturi sociale, în special grupuri vulnerabile sau excluse din sistemul financiar, precum și întreprinderi mici și mijlocii.
Domenii prioritare de activitate în cadrul Cadrului Național de Raportare Financiară 2030:
- Utilizarea și calitatea serviciilor financiare;
- Ecosistemul plăților;
- Protecția drepturilor consumatorilor de servicii financiare;
- Alfabetizare financiară.
Incluziunea financiară în UE
Incluziunea financiară în UE este în general ridicată, dar marcată de disparități semnificative, serviciile bancare digitale avansate din Europa de Vest contrastând cu lacunele de excluziune din Europa de Est și în rândul grupurilor vulnerabile. UE promovează incluziunea prin intermediul finanțelor digitale (Open Banking), finanțării IMM-urilor și inițiative precum Pilonul European al Drepturilor Sociale pentru a asigura accesul la servicii financiare de bază, accesibile și sigure.
Aspecte cheie ale incluziunii financiare în UE:
- Disparități în acces: Deși serviciile financiare sunt răspândite, există disparități profunde între și în interiorul statelor membre. Grupurile vulnerabile (cu venituri mici, părinți singuri) se confruntă cu cele mai mari riscuri de excluziune.
- Transformarea digitală: UE utilizează fintech pentru a promova incluziunea, dar dependența ridicată de mediul digital riscă să lase în urmă unele populații. Directiva privind serviciile de plată (PSD2) a stimulat controlul datelor consumatorilor și concurența.
- Microfinanțare și sprijin pentru IMM-uri: Fondul European de Investiții (FEI) și BEI sprijină microîntreprinderile și IMM-urile prin intermediul instrumentelor de capital propriu și de datorie, facilitând accesul la finanțare.
- Obiective politice: Inițiativele cheie includ îmbunătățirea alfabetizării financiare, extinderea utilizării plăților digitale (care a ajuns la 69% dintre adulții din regiune în 2024) și îmbunătățirea cadrelor de reglementare pentru a proteja consumatorii de supraîndatorare.
- Stagnarea progresului: După o creștere semnificativă, deținerea de conturi în regiunea europeană extinsă a stagnat la aproximativ 78% dintre adulți între 2021 și 2025.
Сadrul normativ principal al Republicii Moldova
Linkuri utile