Prima / Incluziune financiară - Căutare AI
Incluziune financiară - Căutare AI

Incluziunea financiară este capacitatea cetățenilor și a întreprinderilor de a utiliza un set de bază de servicii financiare.

Incluziunea financiară (sau accesibilitatea financiară) reprezintă accesibilitatea și egalitatea de șanse la serviciile financiare.

Incluziunea financiară reprezintă accesul garantat la produse financiare accesibile și sigure, cum ar fi conturi bancare, credite, asigurări și servicii de plată, pentru toate persoanele și întreprinderile, indiferent de nivelul veniturilor. Aceasta promovează emanciparea economică, permițând indivizilor să gestioneze riscurile, să își construiască avere și să scape de sărăcie.

Aspecte cheie ale incluziunii financiare:

  • Acces și utilizare: Trecerea dincolo de simpla deținere a unui cont la utilizarea activă a unei game complete de servicii.
  • Inovație digitală: Tehnologia (mobile banking, fintech) este principalul factor determinant pentru extinderea accesului în regiunile în curs de dezvoltare.
  • Servicii financiare de bază: produse bancare, de credit și de asigurări, precum și servicii de plată.
  • Focus țintit: Abordarea disparităților de gen, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și capacitarea populațiilor rurale sau cu venituri mici.
  • Sustenabilitate și protecție: Asigurarea sustenabilității serviciilor, cu o protecție solidă a consumatorilor împotriva supraîndatorării și a fraudei.

Beneficiile incluziunii financiare:

  • Creștere economică: O participare financiară sporită duce la investiții și creștere mai mari.
  • Reducerea sărăciei: Permite gospodăriilor să gestioneze riscurile, să construiască active și consum uniform.
  • Abilitare: Facilitează emanciparea economică a femeilor și oportunitățile antreprenoriale.
  • Reziliență: Ajută oamenii să facă față șocurilor economice.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat elaborarea Strategiei Naționale pentru Incluziune Financiară a Republicii Moldova până în anul 2030 (NSF 2030).

Elaborarea Strategiei Naționale decurge din angajamentul Republicii Moldova de a promova dezvoltarea economică durabilă prin creșterea incluziunii financiare cu sprijinul partenerilor internaționali de dezvoltare.

NSF 2030 își propune să identifice și să planifice acțiuni întreprinse de instituțiile participante pentru a îmbunătăți incluziunea financiară prin abordarea oportunităților identificate în ceea ce privește accesul, utilizarea și calitatea serviciilor financiare pentru persoane fizice, gospodării din diverse straturi sociale, în special grupuri vulnerabile sau excluse din sistemul financiar, precum și întreprinderi mici și mijlocii.

Domenii prioritare de activitate în cadrul Cadrului Național de Raportare Financiară 2030:

  • Utilizarea și calitatea serviciilor financiare;
  • Ecosistemul plăților;
  • Protecția drepturilor consumatorilor de servicii financiare;
  • Alfabetizare financiară.

Conceptul SNIF 2030 poate fi consultat pe pagina web a Băncii Naționale a Moldovei www.bnm.md și pe pagina www.particip.gov.md.

În vederea asigurării unui proces decizional transparent și participativ de elaborare a SNIF 2030, toate părţile interesate, care pot contribui la definirea unui set de priorități naționale, precum și la implementarea SNIF 2030, sunt invitate să-și exprime interesul prin completarea Formularului de înregistrare ca parte interesată.

Structura națională de guvernanță va asigura elaborarea și coordonarea proiectului Conceptului, SNIF 2030 și Programului de implementarea a SNIF 2030, dar și va asigura identificarea și integrarea altor părți interesate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional.

Autorități direct implicate:

  1. Banca Națională a Moldovei
  2. Comisia Națională a Pieței Financiare
  3. Ministerul Finanțelor
  4. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării
  5. Ministerul Educației și Cercetării
  6. Ministerul Muncii și Protecției Sociale
  7. Asociația Băncilor din Moldova
  8. Guvernul, Consiliul economic pe lângă Prim-ministru
  9. Parlamentul, Comisia Economie, Buget și Finanțe

Alte organisme și organizații

Alte autorități publice și administrative centrale, organizații necomerciale, instituții publice și private, asociații de profil și organizații guvernamentale și neguvernamentale, identificate în procesul de consultare a părților interesate, cum ar fi:

  1. Băncile licențiate
  2. Entități financiare nebancare
  3. Prestatori de servicii de plată nebancari
  4. Ministere de profil și alte instituții publice
  5. Autoritățile teritoriale
  6. Companii Fintech, laboratoare digitale
  7. Companii de telecomunicații mobile
  8. Universități și instituții preuniversitare
  9. Mass-media
  10. Serviciul guvernamental de plăți electronice (MPay)
  11. Agenția de Guvernare Electronică
  12. Agenția Servicii Publice
  13. Asociații/Organizații neguvernamentale naționale și regionale

Parteneri de dezvoltare

  1. Banca Mondială
  2. Fondul Monetar Internațional
  3. Alți donatori, parteneri de dezvoltare și suport

Incluziunea financiară în UE

Incluziunea financiară în UE este în general ridicată, dar marcată de disparități semnificative, serviciile bancare digitale avansate din Europa de Vest contrastând cu lacunele de excluziune din Europa de Est și în rândul grupurilor vulnerabile. UE promovează incluziunea prin intermediul finanțelor digitale (Open Banking), finanțării IMM-urilor și inițiative precum Pilonul European al Drepturilor Sociale ((ingl. European Pillar of Social Rights, EPSR) pentru a asigura accesul la servicii financiare de bază, accesibile și sigure.

Aspecte cheie ale incluziunii financiare în UE:

  • Disparități în acces: Deși serviciile financiare sunt răspândite, există disparități profunde între și în interiorul statelor membre. Grupurile vulnerabile (cu venituri mici, părinți singuri) se confruntă cu cele mai mari riscuri de excluziune.
  • Transformarea digitală: UE utilizează fintech pentru a promova incluziunea, dar dependența ridicată de mediul digital riscă să lase în urmă unele populații. Directiva privind serviciile de plată (PSD2) a stimulat controlul datelor consumatorilor și concurența.
  • Microfinanțare și sprijin pentru IMM-uri: Fondul European de Investiții (FEI) și BEI sprijină microîntreprinderile și IMM-urile prin intermediul instrumentelor de capital propriu și de datorie, facilitând accesul la finanțare.
  • Obiective politice: Inițiativele cheie includ îmbunătățirea alfabetizării financiare, extinderea utilizării plăților digitale (care a ajuns la 69% dintre adulții din regiune în 2024) și îmbunătățirea cadrelor de reglementare pentru a proteja consumatorii de supraîndatorare.
  • Stagnarea progresului: După o creștere semnificativă, deținerea de conturi în regiunea europeană extinsă a stagnat la aproximativ 78% dintre adulți între 2021 și 2025.

Сadrul normativ principal al Republicii Moldova

Cadrul de reglementare al UE

Linkuri utile

Alexhost - Suport de găzduire web pentru e-Legal.md Diginet.md - Soluții de e-Comerț și Marketing pe Internet OpenCode.md - Proiect Sursă Deschisă și Bunuri Publice Digitale e-Cont.md - Emiterea și circulația conturilor de plată electronice în afaceri în Moldova (B2B)