Prima / Sistemul judiciar al Republicii Moldova
Sistemul judiciar al Republicii Moldova

Conform Constituției Republicii Moldova, puterea judecătorească este una dintre cele trei ramuri ale puterii de stat, alături de puterea legislativă și executivă.

Capitolul IX din Constituție reglementează structura sistemului judiciar și atribuțiile sale. Astfel, articolul 114 din Legea Supremă prevede că „raționamentul în numele legii se exercită numai de către instanțele judecătorești”.

Sistemul se bazează pe principiile independenței judiciare, transparenței și contradictorialității, iar justiția este administrată în numele legii, controlul constituțional fiind exercitat de Curtea Constituțională.

I) Sistemul judiciar

Sistemul judiciar este reglementat de Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească, care asigură accesul liber la justiție și dreptul la satisfacerea efectivă a cererilor instanței.

Puncte cheie ale legii:

  • Independență și obiectivitate: Interzice interferența în sistemul judiciar și prevede răspunderea pentru influențarea judecătorilor.
  • Principiile sistemului judiciar: Aprobă crearea de instanțe judecătorești pe baza principiului numirii judecătorești și ia în considerare toate categoriile de cazuri.
  • Protecția drepturilor: Asigură dreptul cetățenilor și organizațiilor de a restabili drepturile încălcate prin intermediul instanțelor judecătorești.
  • Publicitate: Impune înregistrarea ședințelor de judecată și prevede dreptul de a solicita informații despre cazuri în modul prevăzut de lege.
  • Răspunderea pentru acțiuni: Stabilește răspunderea pentru mitinguri și demonstrații în apropierea instanțelor judecătorești cu scopul de a influența judecătorii.

Extras din Legea nr. 514/1995

Articolul 1. Autoritatea judecătorească

  • (1) Autoritatea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă și executivă și are atribuții proprii, care se exercită prin intermediul instanțelor judecătorești, în conformitate cu principiile și prevederile prevăzute de Constituție și de alte acte normative.
  • (2) Justiția se înfăptuiește în numele legii.

Articolul 6. Accesul liber la justiție

  • (1) Orice persoană are dreptul la o cale de atac eficientă la instanțele judecătorești competente în cazul încălcării drepturilor, libertăților și intereselor sale legitime.
  • (2) Asociațiile, întreprinderile, instituțiile și organizațiile cetățenești au dreptul, în modul prevăzut de lege, să se adreseze instanței judecătorești pentru apărarea drepturilor și intereselor lor legitime care au fost încălcate.

Articolul 15. Instanțele judecătorești

(1) Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul următoarelor instanţe judecătoreşti:

  1. Curtea Supremă de Justiție (CSJ): este cea mai înaltă instanță judecătorească din Republica Moldova.
    Rolul său este de a asigura interpretarea și aplicarea uniformă a legislației în cadrul sistemului judiciar, precum și de a sintetiza practica judiciară.
  2. Camere de Apel: Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat, Bender:
    Judecă apelurile împotriva deciziilor instanțelor judecătorești inferioare (instanțele de fond);
  3. Tribunale de Fond (15 instanțe):
    Judecă în primă instanță cauze civile, penale, economice etc.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona judecătorii specializate. În cadrul instanţelor judecătoreşti pot funcţiona colegii sau complete de judecată specializate.

II) Statutul judecătorilor

Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului reglementează statutul, drepturile, îndatoririle, garanțiile de independență, securitatea materială și socială a judecătorilor din Republica Moldova, stabilind regulile de numire, depunere a jurământului, transferare a acestora, precum și măsuri de protejare a drepturilor și familiei lor, asigurând funcționarea sistemului judiciar în conformitate cu Constituția și legile țării.

Principalele prevederi ale legii:

  • Independență și îndatoriri: Judecătorii sunt obligați să aplice cu strictețe legea, să protejeze drepturile cetățenilor și interesele societății, fără a submina prestigiul justiției și rămânând obiectivi.
  • Numire și carieră: Definește procedura de selecție, numire, transfer (cu acordul) și încetare a atribuțiilor judecătorilor, inclusiv cu participarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
    Funcțiile de judecător, vicepreședinte și președinte al instanței judecătorești se ocupă prin concurs. Concursul pentru funcțiile de judecător, vicepreședinte și președinte al instanței judecătorești este organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Procesul de selecție a candidaților pentru funcții judiciare se bazează pe criterii obiective, bazate pe merit. Candidații pentru funcții judiciare sunt selectați de către completul Curții Supreme de Justiție.
  • Jurământ: Judecătorul depune jurământul de a respecta Constituția și legile, de a fi onest și imparțial, fără de care acțiunile sale sunt invalide.
  • Garanții: Asigură independența judecătorului prin procesul judiciar, imunitatea și securitatea materială și socială, inclusiv protecția statului pentru judecător și membrii familiei sale.
  • Statut: Statutul judecătorului este păstrat, iar perioadele de serviciu în anumite organisme sunt luate în considerare în calculul vechimii în funcție, judecătorii primind gratuit o uniformă.

III) Procuratura

Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratura Republicii Moldova definește Procuratura ca fiind o instituție publică autonomă în cadrul autorității judecătorești care, în procedurile penale și în alte proceduri prevăzute de lege, contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiției, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei și ale societății.

Sistemul Procuraturii

(1) Procuratura este un sistem unic, care include:

  • a) Procuratura Generală;
    Procuratura Generală este condusă de Procurorul General și adjuncții săi conform competențelor stabilite.
  • b) procuraturile specializate;
    (1) Procuraturile specializate activează în anumite domenii speciale și își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În sistemul Procuraturii activează Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. În caz de necesitate, prin lege, pot fi create și alte procuraturi specializate.
    (2) Atribuțiile, competența, organizarea și funcționarea procuraturilor specializate se reglementează prin legi speciale, legislația procesual-penală și propriile regulamente de activitate.
  • c) procuraturile teritoriale
    (1) Procuraturile teritoriale activează de regulă în circumscripțiile instanţelor judecătoreşti conform competenţei teritoriale stabilite în Regulamentul Procuraturii. (Procuraturile raionale și orășenești).

Principiile de organizare și de activitate a Procuraturii și a procurorului

  • (1) Procuratura își desfășoară activitatea în conformitate cu legea.
  • (2) Organizarea și activitatea Procuraturii sînt transparente și presupun garantarea accesului societății și al mijloacelor de informare în masă la informațiile despre această instituție, cu excepțiile prevăzute de lege și cu asigurarea respectării regimului datelor cu caracter personal.
  • (3) Procuratura este independentă de puterile legislativă, executivă și judecătorească, de orice partid politic sau organizaţie social-politică, precum și de oricare alte instituții, organizații sau persoane. Imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă. Procuratura cooperează cu alte autorități pentru realizarea funcțiilor prevăzute de prezenta lege.
  • (4) Procurorul își desfășoară activitatea în baza principiilor legalității, imparțialității, rezonabilității, integrității și independenței procesuale, care îi oferă posibilitatea de a lua în mod independent și unipersonal decizii în cauzele pe care le gestionează.
  • (5) Independența procesuală a procurorului este asigurată prin garanții care exclud orice influență politică, financiară, administrativă sau de altă natură asupra procurorului legată de exercitarea atribuțiilor sale.
  • (6) În condițiile prevederilor art. 13 din prezenta lege și ale Codului de procedură penală, activitatea procurorului poate fi supusă controlului din partea procurorului ierarhic superior și a instanței judecătorești.
  • (7) Procurorul este obligat, prin întreaga sa activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, egalitatea lor în faţa legii, să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu pentru toți participanţii la procedurile judiciare indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul de etică al procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.

Cadrul juridic de activitate a Procuraturii

Activitatea Procuraturii este reglementată de Constituție, de prezenta lege nr. 3/2016, de alte acte legislative, precum și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

IV) Profesii juridice liberale

Una dintre activitățile cheie ale Ministerului Justiției al Republicii Moldova este reglementarea, organizarea, coordonarea și supravegherea profesiilor și serviciilor juridice.

Legea privind taxele de stat ale Republicii Moldova

Legea privind taxele de stat ale Republicii Moldova reglementează colectarea taxelor pentru acțiuni cu semnificație juridică și eliberarea documentelor de către organele statului, inclusiv procese judiciare, înregistrare civilă, eliberarea pașapoartelor și vizelor, depunerea cererilor de cetățenie, permise de ședere, acte notariale, acțiunilor executorului judecătoresc etc.

Сadrul normativ al Republicii Moldova