Articolul 423. Recursul împotriva încheierii primei instanţe
(1) Încheierea dată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, separat de hotărîre, de către părţi şi de ceilalţi participanţi la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi, precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.
(11) Instanţa de judecată care a emis încheierea susceptibilă de recurs, după depunerea recursului, îl expediază, împreună cu copia certificată a dosarului sau prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, instanţei ierarhic superioare competente. Recursul depus împotriva încheierii suspendă executarea acesteia, cu excepţiile stabilite de lege.
(2) Împotriva celorlalte încheieri pronunţate în primă instanţă nu se poate face recurs decît odată cu fondul cauzei.
(3) Actele de contestare a încheierii judecătoreşti care se atacă odată cu fondul cauzei se anexează la dosar, iar prin încheiere protocolară se consemnează că acesteia nu i se dă curs pînă la examinarea fondului.
Articolul 424. Instanţele competente să examineze recursurile împotriva încheierilor
(1) Curţile de apel examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de judecătorii.
(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curţile de apel.
(3) Încheierile Curţii Supreme de Justiţie nu se supun niciunei căi de atac.
Articolul 425. Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii
Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Articolul 426. Depunerea şi examinarea recursului împotriva încheierii
(1) – abrogat.
(2) Recursul se depune la instanţa a cărei încheiere se atacă.
(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.
Articolul 4261. Restituirea recursului împotriva încheierii
(1) Instanţa de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă:
a) cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen;
b) cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs;
b1) cererea de recurs nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) și (2), cu excepția cerinței privind anexarea dovezii de plată a taxei de stat;
c) cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător;
d) recurentul solicită restituirea recursului pînă la examinarea acestuia de către instanţă;
e) încheierea nu poate fi atacată cu recurs, potrivit legii.
(2) Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.
(21) Prin derogare de la alin. (2), dacă la cererea de recurs lipsește dovada de plată a taxei de timbru, instanța de recurs emite o încheiere, care nu se supune niciunei căi de atac, de a nu da curs cererii de recurs şi acordă recurentului un termen rezonabil pentru înlăturarea deficienţelor depistate. Dacă recurentul înlătură deficienţele în cadrul termenului acordat, recursul se consideră depus la data prezentării iniţiale. Dacă recurentul nu înlătură deficienţele cererii de recurs în cadrul termenului acordat, instanța de recurs o restituie imediat după expirarea termenului rezonabil stabilit de instanță pentru înlăturarea neajunsurilor.
Articolul 427. Împuternicirile instanţei la examinarea recursului împotriva încheierii
Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
a) să respingă recursul şi să menţină încheierea;
b) să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluţionată prin încheierea casată;
c) să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionînd prin decizie problema respectivă.
Articolul 428. Puterea legală a deciziei instanţei de recurs privind recursul împotriva încheierii
(1) Decizia instanţei de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanţei la data emiterii.
(2) Copia deciziei se remite părţilor în termen de 5 zile de la data emiterii.