Executorii judecătorești sunt funcționari autorizați de stat să pună în aplicare hotărârile judecătorești și actele altor organe.
Executorii judecătorești (funcționarii judiciari) efectuează acțiuni procedurale (încasarea creanțelor, asigurarea ordinii în instanță și executarea altor hotărâri judecătorești) în scopul executării actelor de executare silită, în conformitate cu prevederile Codului de executare, ale Codului de procedură civilă și ale altor acte legislative și de reglementare.
Executorul judecătoresc este persoana fizică autorizată de stat să desfășoare activități în interes public, așa cum sunt prevăzute în Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești și în alte legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat.
Doar executorul judecătoresc licenţiat şi învestit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.
Doar un executor judecătoresc autorizat în conformitate cu Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești poate efectua executarea silită.
Un act întocmit de un executor judecătoresc în limitele competențelor sale legale este un act procedural al autorității publice, are forță probatorie, se prezumă a fi legal și, dacă este întocmit în cadrul procedurii de executare silită, poate fi contestat în modul prevăzut de Codul de executare silită.
Desfășurarea activității de executor judecătoresc este incompatibilă cu activitățile remunerate din alte profesii, cu excepția activităților didactice, științifice și creative, precum și a activităților din cadrul organismelor profesionale, a activităților de mediator sau arbitru.
Cadrul de reglementare al Republicii Moldova
-
Codul de procedură civilă nr. 225/2003
-
Codul de Executare nr. 443/2004
-
Codul Administrativ nr. 116/2018
-
Legea nr. 113/2010 privind executorii judecătorești
-
alte reglementări
Și, de asemenea
-
Codul deontologic al executorului judecătoresc
-
Carta Uniunii Naționale a Funcționarilor Judecători