Găsiți răspunsuri la întrebările dvs. juridice cu ajutorul AI
Articolul 145. Omorul intenţionat
(1) Omorul unei persoane
se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 15 ani.
(2) Omorul săvârșit:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
d) în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti;
e) cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitând de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, bolii, dizabilităţii ori altui factor;
e1) asupra unui membru de familie;
f) cu răpirea sau luarea persoanei în calitate de ostatic
g) asupra a două sau mai multor persoane;
h) asupra unui reprezentant al autorităţii publice ori a unui militar, ori a rudelor apropiate ale acestora, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea de către reprezentantul autorităţii publice sau militar a obligaţiilor de serviciu;
i) de două sau mai multe persoane;
j) cu deosebită cruzime, precum şi din motive sadice;
k) cu scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârșirea ei;
l) din motive de prejudecată;
m) prin mijloace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane;
n) cu scopul de a preleva şi/sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei;
p) la comandă
se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viaţă.
Articolul 146. Omorul săvârșit în stare de afect
Omorul săvârșit în stare de afect survenită în mod subit, provocată de acte de violenţă sau de insulte grave ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei,
se pedepseşte cu închisoare de până la 5 ani.
Articolul 147. Pruncuciderea
Omorul copilului nou-născut, săvârșit în timpul naşterii sau imediat după naştere de către mama care se afla într-o stare de tulburare fizică sau psihică, cu diminuarea discernământului, cauzată de naştere,
se pedepseşte cu închisoare de până la 5 ani.
Articolul 148. Lipsirea de viaţă la dorinţa persoanei (eutanasia)
Lipsirea de viaţă a persoanei în legătură cu o maladie incurabilă sau cu caracterul insuportabil al suferințelor fizice, dacă a existat dorinţa victimei sau, în cazul minorilor, a rudelor acestora,
se pedepseşte cu închisoare de până la 6 ani.
Articolul 149. Lipsirea de viaţă din imprudenţă
(1) Lipsirea de viaţă din imprudenţă
se pedepseşte cu închisoare de până la 3 ani.
(11) Lipsirea de viață din imprudență de către o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizație, aflată în exercițiul funcției,
se pedepsește cu închisoare de până la 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
(12) Lipsirea de viață din imprudență de către o persoană publică sau de către o persoană cu funcție de demnitate publică aflată în exercițiul funcției
se pedepsește cu închisoare de până la 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
(2) Faptele prevăzute la alin. (1), (11) sau (12), săvârșite asupra a două sau mai multor persoane
se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 6 ani.
Articolul 150. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii
(1) Determinarea sau înlesnirea intenţionată a sinuciderii, inclusiv prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice, soldată cu sinuciderea
se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani.
(2) Acţiunile prevăzute la alin.(1), săvârșite:
a) cu bună ştiinţă asupra unui minor;
b) asupra unei persoane care se află într-o dependenţă materială sau altă dependenţă faţă de făptuitor;
c) din motive de prejudecată,
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 9 ani.
(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1), săvârșite asupra:
a) unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani;
b) două sau mai multor persoane,
se pedepsesc cu închisoare de la 9 la 12 ani.
(4) Dacă acţiunile prevăzute la alin.(1)–(3) s-au soldat cu încercarea de sinucidere, limita minimă a pedepsei se reduce până la jumătate.
Articolul 1501. Justificarea publică a sinuciderii
Justificarea publică a sinuciderii, adică distribuirea sau punerea în alt mod la dispoziţia publicului a unui mesaj privind recunoaşterea sinuciderii ca fiind justă, ca fiind demnă de urmat sau care necesită a fi susţinută,
se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 4 ani.
Articolul 151. Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii
(1) Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care este periculoasă pentru viaţă ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcţionării acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare a sănătăţii, însoţită de pierderea stabilă a cel puţin o treime din capacitatea de muncă, ori care a condus la întreruperea sarcinii sau la o desfigurare iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente,
se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani.
(2) Aceeaşi acţiune săvârșită:
b) cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitând de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, bolii, dizabilităţii ori altui factor;
c) asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti;
d) de două sau mai multe persoane;
e) cu deosebită cruzime, precum şi din motive sadice;
f) prin mijloace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane;
g) din interes material;
i) din motive de prejudecată;
j) asupra a două sau a mai multor persoane;
k) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
l) cu scopul de a preleva şi/sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturile victimei;
m) la comandă
se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 12 ani.
(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), care au provocat decesul victimei,
se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 15 ani.
Articolul 152. Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii
(1) Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care nu este periculoasă pentru viaţă şi nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătăţii, fie de o pierdere considerabilă şi stabilă a mai puţin de o treime din capacitatea de muncă,
se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de până la 5 ani.
(2) Aceeaşi acţiune săvârșită:
b) asupra a două sau mai multor persoane;
c1) cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitând de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, bolii, dizabilităţii ori altui factor;
d) asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti;
e) de două sau mai multe persoane;
f) cu deosebită cruzime, precum şi din motive sadice;
g) prin mijloace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane;
h) din interes material;
j) din motive de prejudecată;
k) la comandă
se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 7 ani.
Articolul 155. Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii
(1) Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, săvârșită inclusiv prin intermediul unui sistem informatic, dacă a existat pericolul realizării acestei ameninţări,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 750 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.
(2) Aceeași faptă săvârșită din motive de prejudecată
se pedepsește cu amendă de la 650 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 2 la 4 ani.
Articolul 156. Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii în stare de afect
Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii în stare de afect survenită în mod subit, provocată de acte de violenţă, de insulte grave ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei,
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.
Articolul 157. Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzată din imprudenţă
(1) Vătămarea gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii cauzată din imprudenţă
se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.
(2) Aceeași faptă săvârșită de către o persoană publică sau de către o persoană cu funcție de demnitate publică aflată în exercițiul funcției
se pedepsește cu amendă în mărime de la 750 la 1050 de unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani.
Articolul 158. Traficul de organe, țesuturi și celule umane
(1) Prelevarea ilicită de țesuturi și/sau celule umane prin extragerea acestora din corpul persoanei vii sau decedate de către persoane neautorizate și/sau în instituții neautorizate în acest sens conform legislației sau fără respectarea prevederilor legale ce se referă la consimțământul persoanei la donarea acestora, sau în scopul obținerii unor venituri din aceasta, precum și vinderea, procurarea, sustragerea, utilizarea, păstrarea, deținerea, transmiterea, primirea, importarea, exportarea sau transportarea ilegală a acestora
se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 4000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
(2) Aceleași acțiuni săvârșite cu organe umane sau părți ale acestora
se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 12 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 4000 la 6000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
(3) Acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), săvârșite:
b) prin constrângere fizică sau psihică;
c) asupra a două sau mai multor persoane;
d) asupra unei femei gravide sau a unui copil;
e) de două sau mai multe persoane;
f) de o persoană publică, de o persoană cu funcție de răspundere, de o persoană cu funcție de demnitate publică, de o persoană publică străină sau de un funcționar international cu folosirea situației de serviciu;
g) din motive de prejudecată
se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 6000 la 8000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
(4) Acțiunile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3):
a) săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală;
b) soldate cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, cu decesul persoanei sau sinuciderea acesteia,
se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 8000 la 10000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Articolul 159. Provocarea ilegală a avortului
(1) Întreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, săvârșită:
a) în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop;
b) de către o persoană care nu are studii medicale superioare speciale;
c) în cazul sarcinii ce depăşeşte 12 săptămâni, în lipsa indicaţiilor medicale, stabilite de Ministerul Sănătăţii;
d) în cazul contraindicaţiilor medicale pentru efectuarea unei asemenea operaţii;
e) în condiţii antisanitare
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani, sau cu închisoare de până la 2 ani.
(11) Întreruperea cursului sarcinii, de către medic sau de către alt lucrător medical, prin orice mijloace, săvârșită fără consimțământul femeii gravide
se pedepsește cu închisoare de până la 5 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1) sau (11):
a1) săvârșită asupra unei persoane aflate într-o stare de neputință, care se datorează vârstei înaintate, bolii, dizabilității ori altui factor;
b) care a cauzat din imprudenţă o vătămare gravă ori medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
c) care a provocat din imprudenţă decesul victimei
se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 6 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
Articolul 160. Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale
(1) Efectuarea ilegală a sterilizării chirurgicale de către medic
se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 550 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.
(2) Aceeaşi acţiune săvârșită:
a) în unităţi medico-sanitare nespecializate;
b) de către o persoană fără studii medicale superioare special
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 până la 850 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
(21) Acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2) săvârșite de către medic sau de către un alt lucrător medical, fără consimțământul persoanei,
se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 6 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
(3) Acţiunile prevăzute la alin. (1), (2) sau (21), care:
a1) au fost săvârșite asupra unei persoane aflate într-o stare de neputință, care se datorează vârstei înaintate, bolii, dizabilității ori altui factor;
b) au cauzat din imprudenţă o dereglare îndelungată a sănătăţii ori o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
c) au provocat din imprudenţă decesul pacientului;
d) au fost săvârșite din motive de prejudecată,
se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 6 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
Articolul 161. Efectuarea fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimțământul pacientei
Efectuarea de către medic a fecundării artificiale sau a implantării embrionului fără consimțământul scris al pacientei
se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 240 de ore, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.
Articolul 162. Neacordarea de ajutor unui bolnav
(1) Neacordarea de ajutor, fără motive întemeiate, unui bolnav de către o persoană care, în virtutea legii sau a regulilor speciale, era obligată să îl acorde
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 240 de ore.
(11) Aceeași faptă săvârșită din motive de prejudecată
se pedepsește cu amendă în mărime de la 600 la 900 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la 240 de ore.
(2) Aceeaşi faptă care a provocat din imprudenţă:
a) o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
b) decesul bolnavului
se pedepseşte cu închisoare de până la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani.
Articolul 163. Lăsarea în primejdie
(1) Lăsarea, cu bună-ştiinţă, fără ajutor a unei persoane care se află într-o stare periculoasă pentru viaţă şi este lipsită de posibilitatea de a se salva din cauza vârstei fragede sau înaintate, a bolii sau a neputinţei, dacă cel vinovat ştia despre primejdie şi a avut posibilitatea de a acorda ajutor părţii vătămate fie că el însuşi a pus-o într-o situaţie periculoasă pentru viaţă,
se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 550 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.
(11) Aceeași faptă săvârșită din motive de prejudecată
se pedepsește cu amendă în mărime de la 500 la 650 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.
(2) Aceeaşi faptă care a provocat din imprudenţă:
a) o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
b) decesul victimei
se pedepseşte cu închisoare de până la 4 ani.